Pachet Aldous Huxley

Calatoria unui sceptic in jurul lumii - Aldous Huxley 

În călătoria sa de un an prin lume (India, Birmania, Japonia, China, America), Aldous Huxley îşi notează impresiile puternice lăsate de locurile pe care le vizitează şi de oamenii pe care îi cunoaşte. India şi Birmania sînt pentru el prilej de a vorbi despre istoria culturală a Caşmirului, despre arhitectura mongolă şi despre istoria artei indiene. Preumblîndu-se cu o ambarcaţiune dinspre tropice spre ecuator, găseşte o veche autobiografie a lui Henry Ford, care-i aminteşte de „valorile şi avantajele” capitalismului. Rezultatul tuturor acestor însemnări este un jurnal încîntător şi plin de viaţă, care dezvăluie un Huxley rafinat, plin de umor şi de profunzime: „Am pornit în călătorie ştiind, sau crezînd că ştiu, cum ar trebui să trăiască oamenii, cum ar trebui să fie guvernaţi, educaţi, ce ar trebui să creadă. Ştiam care e cea mai bună formă de organizare socială şi scopul pentru care au fost create societăţile. Aveam părerile mele asupra oricărei activităţi a vieţii umane. Acum, la întoarcere, mă trezesc lipsit de toate aceste certitudini plăcute”.

„Cartea lui Huxley este înzestrată cu o rară înţelepciune şi naturaleţe a scriiturii.” (The New York Times)

„Huxley a găsit în jurnalul său adevărata cale de a dialoga cu lumea.” (The Spectator)

„În Călătoria unui sceptic în jurul lumii, Aldous Huxley îşi arată calităţile: inteligenţă, curiozitate şi o mizantropie plină de pasiune.” (The Nation)

„O carte de călătorie cum nu s-a mai scris.” (The Saturday Review of Literature)

Insula - Aldous Huxley

Ultimul roman al lui Aldous Huxley, Insula este povestea societatii palaneze ideale. Creata de mai bine de 100 de ani, prin dorinta celor doi fondatori ai sai de a reuni tot ce e mai bun in lumile cunoscute, Pala moderna este cladita pe stiinta si tehnologie facute pentru om, pe o filosofie de viata utilitarista, pacifista, pe democratie si mai ales pe atentia fata de pericolele ce i-ar putea intrerupe buna functionare. Dar, cind totul merge bine, cursul lucrurilor se schimba radical din pricina unei conspiratii. Prins de bunavoie in ea, cinicul jurnalist Will Farnaby ajunge printr-un naufragiu pe insula interzisa; aici traieste revelatia unei lumi pe care n-o credea posibila si care ii reda speranta. Chiar daca Farnaby nu mai contribuie cu entuziasm la distrugerea Palei, complotul se incheaga treptat, pentru a culmina odata cu finalul romanului. Prin tot ceea ce o alcatuieste, Insula este o carte despre o utopica disciplina a existentei, dar si despre multiplele manifestari ale mortii.

Maimuta si esenta - Aldous Huxley

Au trecut mulţi ani de la al Treilea Război Mondial. Elegantul şi candidul doctor Poole debarcă, alături de o echipă de exploratori, într-o Californie fantomatică, răvăşită de suflul deflagraţiei nucleare. Aici găseşte rămăşiţele unei umanităţi înstrăinate, pline de mutanţi, supuse unor idoli însetaţi de sînge, o civilizaţie pustiită unde prea puţinii supravieţuitori trăiesc după o nouă lege, care spune că nu poţi iubi decît o dată pe an. Curajoşii şi revoltaţii care îndrăznesc să evadeze sînt supuşi torturii şi eliminaţi. Urmărind povestea cu exactitate de scenariu, romanul dezvăluie pictural perspectivele şi detaliile unei lumi stranii şi neaşteptate, dar deloc improbabile, anunţate în celebrul roman distopic Minunata lume nouă.

Minunata lume noua - Aldous Huxley 

Celebrul roman Minunata lume noua (1932) porneste de la ideea unei societati distopice care, pentru a‑si controla cetatenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane si manipularea ei genetica, pina la mascarea minciunii in adevar absolut. Rezultatul este o combinatie de realitati orwelliene si scene din cel mai pur SF, in care cartile sint arse si singura cultura acceptata sint preceptele unui conducator megaloman, in care aparitia unei editii de Opere complete de William Shakespeare poate duce la rasturnarea unui regim absurd, in care oamenii sint conceputi in imense incuba­toare, iar cei neatinsi inca de morbul acestei „civilizatii“ sint izolati in rezervatii.

Reintoarcere in minunata lume noua - Aldous Huxley

Publicat in 1958, eseul lui Aldous Huxley este un comentariu pe marginea romanului Minunata lume noua, exprimind aceeasi viziune pesimista asupra vietii si angoasa indusa de progresul stiintific si tehnologic in detrimentul valorilor morale. Autorul constata ca previziunile sale din 1931, cind scria Minunata lume noua, se adeveresc mai repede decit era de asteptat, dobindind un caracter aproape inevitabil. Suprapopularea si supraorganizarea ameninta din ce in ce mai mult libertatea individului, iar incercarile de a contracara manipularea, propaganda mincinoasa si spalarea creierelor par sortite esecului. Fortele cu care ne confruntam sint poate prea mari pentru a fi invinse, conchide Huxley, dar „este de datoria noastra sa facem tot ce putem pentru a ne impotrivi lor”.

Galben de Crome - Aldous Huxley

Galben de Crome, primul roman al lui Huxley, apărut în 1921, este o satiră socială rafinată, de un umor subtil, care ia în derîdere modele şi snobismul „lumii bune” britanice, cu toanele, preţiozitatea şi superficialitatea ei. Personajul central al cărţii, tînărul poet Denis Stone, soseşte într-o vizită la conacul Crome al familiei Wimbush. Aici întîlneşte o întreagă societate venită să se destindă. Astfel, romanul explorează o reţea de relaţii şi raporturi sociale din cele mai diverse, căci fiecare personaj are cîte o obsesie ce-l marchează. Henry Wimbush, proprietarul domeniului Crome, un aristocrat bonom şi rupt de realitate, scrie o istorie a familiei, ceea ce-i permite lui Huxley să insereze cîteva pagini de un umor savuros din acea prezumtivă istorie. Soţia lui Henry, Priscilla, pariază maniacal la curse şi la meciuri de fotbal pe baza horoscoapelor. Mary Bracegirdle e obsedată de „reprimările” sexuale şi cade în plasa unui cuceritor de profesie. Domnul Scogan, un mizantrop ratat şi cinic, îşi expune tuturor teoriile despre omenire. Denis însuşi, îndrăgostit fără speranţă de tînăra Anne, compune în minte versuri care să-i definească stările, dar amînă mereu orice decizie. Întreaga lume descrisă aici de prozatorul britanic are un aer mecanic şi ridicol, fără a fi lipsită de umanitate, iar ironia şi şarja comică sînt omniprezente.