Pachet Bestseller Biblioteca Polirom

- : In stoc
- Producator: Polirom
- Model: DAF - 012
Calatoria unui sceptic in jurul lumi - Aldous Huxley
În călătoria sa de un an prin lume (India, Birmania, Japonia, China, America), Aldous Huxley îşi notează impresiile puternice lăsate de locurile pe care le vizitează şi de oamenii pe care îi cunoaşte. India şi Birmania sînt pentru el prilej de a vorbi despre istoria culturală a Caşmirului, despre arhitectura mongolă şi despre istoria artei indiene. Preumblîndu-se cu o ambarcaţiune dinspre tropice spre ecuator, găseşte o veche autobiografie a lui Henry Ford, care-i aminteşte de „valorile şi avantajele” capitalismului. Rezultatul tuturor acestor însemnări este un jurnal încîntător şi plin de viaţă, care dezvăluie un Huxley rafinat, plin de umor şi de profunzime: „Am pornit în călătorie ştiind, sau crezînd că ştiu, cum ar trebui să trăiască oamenii, cum ar trebui să fie guvernaţi, educaţi, ce ar trebui să creadă. Ştiam care e cea mai bună formă de organizare socială şi scopul pentru care au fost create societăţile. Aveam părerile mele asupra oricărei activităţi a vieţii umane. Acum, la întoarcere, mă trezesc lipsit de toate aceste certitudini plăcute”.
„Cartea lui Huxley este înzestrată cu o rară înţelepciune şi naturaleţe a scriiturii.” (The New York Times)
„Huxley a găsit în jurnalul său adevărata cale de a dialoga cu lumea.” (The Spectator)
„În Călătoria unui sceptic în jurul lumii, Aldous Huxley îşi arată calităţile: inteligenţă, curiozitate şi o mizantropie plină de pasiune.” (The Nation)
„O carte de călătorie cum nu s-a mai scris.” (The Saturday Review of Literature)
O vara de rascruce - Truman Capote
O vara de rascruce, povestea unei adolescente din inalta societate newyorkeza a anilor ’40, este primul roman al lui Truman Capote, inceput in 1943 si abandonat cinci ani mai tirziu. Desi Capote se reintoarce periodic la manuscris, nu-l finalizeaza niciodata – mai mult, in 1966, cind isi paraseste locuinta din Brooklyn, printre obiectele lasate in urma se numara si cele patru caiete continind textul si notele cartii. Considerate de biografii sai pierdute pentru totdeauna, ele au fost recuperate in 2004, la douazeci de ani de la moartea autorului, pentru ca doi ani mai tirziu sa vada, in sfirsit, lumina tiparului. Aparitia, intirziata cu patru decenii, a ceea ce ar fi trebuit sa fie romanul de debut al lui Capote a constituit unul dintre cele mai importante evenimente editoriale ale ultimilor ani, iar destinul lui senzational adauga o ultima pata de culoare biografiei tumultuoase a autorului sau.
„Truman Capote este cel mai desavirsit scriitor din generatia mea.” (Norman Mailer)
Un singur fir - Tracy Chevalier
După ce Primul Război
Mondial i-a răpit fratele şi logodnicul, Violet Speedwell a devenit o „femeie
de prisos”, fără şansa de a avea familie. La 38 de ani, lucrează ca
dactilografă pentru o companie de asigurări. Dorinţa de independenţă o îndeamnă
să se mute la Winchester, la mică distanţă de mama ei (o femeie înrăită de
doliu). Într-o zi în care vizitează maiestuoasa catedrală din oraş, nimereşte
la o slujbă unde se sfinţesc pernele de rugăciune cusute de Grupul de brodeze
al Catedralei. Aici, Violet se împrieteneşte cu exuberanta Gilda, lucru care-i
va pune la încercare curajul cînd aceasta îşi va declara public dragostea
pentru Dorothy, una dintre cele mai talentate brodeze. Însă şi ea are propriile
secrete: e atrasă de Arthur, un clopotar însurat. Cînd forţe exterioare îi
ameninţă greu cîştigata independenţă şi la orizont se iveşte perspectiva unui
nou război, Violet trebuie să lupte din toate puterile să prindă rădăcini
într-un loc neprielnic femeilor de prisos.
„Delicateţea cu care Tracy Chevalier
tratează povestea de dragoste a lui Violet e fără cusur... Un
singur fir e un roman fascinant despre cum poţi crea ceva
durabil începînd cu o mică împunsătură de ac.” (NPR)
„Romanciera a descris cu măiestrie
inegalabilă soarta unei întregi generaţii de femei la care ne gîndim rareori:
mamele, surorile, soţiile şi logodnicele bărbaţilor căzuţi în Primul Război
Mondial, a căror datorie era să păstreze memoria celor pierduţi, dar nu
uitaţi.” (Associated
Press)
„O poveste plină de viaţă despre calea
spre acceptare şi fericire – începînd, ca toate călătoriile, cu un mic pas
curajos.” (People)
„În vremuri potrivnice, Tracy Chevalier
ne oferă un moment de respiro binevenit... cu maniere şi scene ce stîrnesc
chicoteli molipsitoare de care Jane Austen ar fi mîndră.” (USA
Today)
Eva - Simon Liberati
„Un mare roman de dragoste, sau o carte indrazneata si impudica?” (L’Express)
Cei ramsi si cei plecati - Parinoush Saniee
Ce înseamnă în esenţă a fi compatriot? Din punctul meu de vedere, a trăi pe teritoriul aceleiaşi ţări cu cineva nu este singura condiţie pentru a fi compatriot cu persoana respectivă. A împărtăşi aceeaşi cultură este un criteriu poate chiar mai important. Aşadar, ca să rămînem compatrioţi chiar şi atunci cînd trăim vieţi rupte unele de altele, în locuri diferite, unde ne-am adaptat la culturi diferite, trebuie să ne dăm mîna şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a păstra legăturile afective dintre noi. Distanţa fizică e şi aşa destul de mare, să încercăm deci să le diminuăm pe celelalte. Am scris această carte în anul 2006 cu o perspectivă fundamental pesimistă în ce priveşte visul de a reface relaţiile rupte, pe care la acea vreme le consideram pierdute. Evenimentele din anii următori şi strigătul de libertate al celor rămaşi în patrie mi-au arătat că aceste legături sînt încă solide şi deosebit de strînse. În această carte am încercat să abordez cele mai dure acuzaţii pe care cele două tabere şi le aruncă una celeilalte şi cu siguranţă ambele grupuri vor fi deranjate de acest lucru, dar ce e de făcut? Trebuie să spunem lucrurilor pe nume şi să privim realitatea în faţă. Poate aşa vom reuşi să ne judecăm mai just unii pe alţii, în mai mare cunoştinţă de cauză. Poate aşa ne vom înţelege mai bine şi, la greu, ne vom da mîna cu prietenie şi vom striga într-un singur glas lucrul pe care ni-l dorim cu toţii. (Parinoush Saniee)
Howards End - E.M. Forester
Howards End a inspirat in 1992 o celebra ecranizare, in regia lui James Ivory, cu Anthony Hopkins, Emma Thompson, Vanessa Redgrave si Helena Bonham Carter in distributie.
Detalii | |
Gen literar | Literatura contemporana, romane de dragoste, memorii si jurnale |
Editura | Polirom |