Pachet F. Scott Fitzgerald

Blandetea noptii - F. Scott Fitzgerald 

Romanul Blindetea noptii a fost ecranizat in 1985, cu Peter Strauss si Mary Steenburgen in rolurile principale, in regia lui Robert Knights.

Dick Diver, un psihiatru cu perspective stralucite, se indragosteste de Nicole, tinara pacienta pe care o trateaza la o clinica din apropiere de Zürich si cu care, uitind de cariera, se casatoreste. Averea lui Nicole ii ajuta sa duca o viata confortabila pe Riviera franceza, inconjurati de un cerc select de muzicieni, actori si scriitori, dind petreceri elegante sau colindind restaurantele si marile magazine de moda. Cind in scena isi face aparitia si Rosemary, o tinara actrita indragostita de Dick, dar si prietena cu Nicole, viata tumultuoasa a cuplului Diver capata nuante nebanuite.

Cei frumosi si blestemati - F. Scott Fitzgerald

F. Scott Fitzgerald este autorul romanului Marele Gatsby, „al doilea mare roman in limba engleza al secolului XX, dupa Ulise, de James Joyce” (The Washington Post)

Ca si Marele Gatsby, Cei frumosi si blestemati este o poveste despre America anilor ’20, o epoca tumul-tuoasa in care arta, dragostea si banii sint aproape invariabil insotite de ambitii nebunesti, talente irosite si esecuri ireparabile, cind consumul nemasurat de alcool si stralucirea vietii de noapte devin adevaratul crez al unei generatii. Anthony Patch, figura centrala a romanului, este un tinar sofisticat, cu studii la Harvard, pe care aburii alcoolului il vor transforma intr-o „epava josnica si dezgustatoare”. Episodul nefericitei casatorii cu Gloria – despre care s-a spus ca ar fi inspirat din povestea reala de dragoste a lui Fitzgerald si a Zeldei Sayre – se incheie cu prabusirea celor doi in abisul degradarii fizice si morale, un moment ce aminteste cu amaraciune de stralucirea risipita si tineretea distrusa.

„Cei frumosi si blestemati este, printre altele, un studiu al vietii conjugale - o schita in nuante intunecate de sepia. Egoisti, dar fermecatori, Anthony si Gloria ar putea sa se indrepte spre cariere de succes in literatura si cinematografie. Cuplul lor radiaza o stralucire aparte, insa, pentru ca nici unul din ei nu este inzestrat cu scinteia care ar face din aceasta stralucire o flacara creatoare, nimbul care ii inconjoara paleste, se intuneca si dispare. Poate ca acesta este rezultatul concluziei amare a lui Fitzgerald ca aura unor asemenea oameni este un dar otravit daca nu conduce la o capodopera, asa cum este romanul de fata.” (The New York Times)

Marele Gatsby - F. Scott Fitzgerald

Roman ecranizat, avindu-i in rolurile principale pe Leonardo DiCaprio, Carey Mulligan si Joel Edgerton.

Un tinar fascinat de visul american, proaspat venit la New York si doritor de succes, Nick Carraway, impartaseste povestea transformarii lui James Gatz in Jay Gatsby. Pe fundalul unei Americi prospere, dar haotice, Gatz, minat de mirajul iubirii fata de Daisy Buchanan, isi schimba viata, devenind din student la Oxford gangster, traficant de bauturi alcoolice si apoi milionar. Iubirea sa pentru Daisy nu se implineste insa; ramine povestea donquijotesca a Marelui Gatsby, desfasurata odata cu un iluzoriu, nesfirsit American dream.

Strania poveste a lui Benjamin Button - F. Scott Fitzgerald

„Strania poveste a lui Benjamin Button” a inspirat in anul 2008 o celebra ecranizare, cu Brad Pitt si Cate Blanchett in rolurile principale. Filmul a fost distins cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA si a obtinut cinci nominalizari la Globul de Aur.

„Nu existau amintiri suparatoare in somnul lui de copil; nimic din glorioasele zile petrecute la colegiu nu razbatea pina la el, nimic din anii sclipitori in care tulbura inimile atitor fete. Nu existau decit peretii albi si siguri ai patutului si Nana si un barbat care venea sa-l vada uneori, si o minge mare si portocalie pe care i-o arata Nana chiar inaintea orei de culcare, cind se insera, numind-o «soare». Cind soarele apunea, pleoapele lui erau grele – nu existau vise, nici un vis nu-l mai bintuia… toate palisera din mintea lui, de parca nici nu fusesera vreodata. Nu-si mai amintea.” (F. Scott Fitzgerald)

Dragostea ultimului magnat - F. Scott Fitzgerald

In 1976, Elia Kazan a ecranizat romanul, dindu-i celebrului Harold Pinter sarcina adaptarii si distribuindu-l in rolul principal pe Robert De Niro.

Actuala editie a romanului Dragostea ultimului magnat, realizata de Matthew J. Bruccoli, este rezultatul unor cercetari indelungate si aprofundate, menite sa restaureze structura, stilul si imagistica lui Fitzgerald. Ramasa neterminata, cartea a fost publicata intr-o prima varianta in 1941, cu titlul Ultimul magnat. Inspirat din biografia lui Irving Grant Thalberg, „copilul-minune” al cinematografiei hollywoodiene de la inceputul secolului XX, romanul urmareste ascensiunea lui Monroe Stahr, un producator american care incearca sa-si croiasca drum intr-o lume dificila si plina de intrigi, in care se imbina stralucirea inselatoare a platourilor de filmare cu tensiunile latente din culisele acestora, aventurile amoroase toride cu relatiile de putere.