Pachet George Orwell

1984 - O mie noua sute optzeci si patru - George Orwell

Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru a inspirat o celebră ecranizare, în anul 1984, avîndu-i în distribuţie pe John Hurt, Richard Burton şi Suzanna Hamilton.

Winston Smith este un personaj obişnuit: el urăşte, iubeşte şi munceşte ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este faptul că trăieşte într-o lume infernală, în care a urî, a iubi sau a munci sînt gînduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecărei clipe. Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru descrie tabloul apocaliptic al unei Londre din era postatomică, locul de naştere al unui regim totalitar în care orice logică pare să fi fost abolită. Execuţiile fără rost, dispariţiile peste noapte au devenit fireşti. Trecutul este rescris mereu pentru a legitima crimele prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „neolimbă”, o limbă robotizată, ce completează imaginea de lume ordonată „ştiinţific” după voinţa Fratelui cel Mare, care spune că „războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere”.

Fara un sfant prin Paris si prin Londra - George Orwell

Prima carte a lui George Orwell, Fără un sfanţ prin Paris şi prin Londra este o relatare emoţionantă şi foarte detaliată a celor cîţiva ani de sărăcie autoimpusă prin care a trecut scriitorul după ce s-a întors din Birmania. Aflat în căutarea propriei voci narative, Orwell repudiază societatea „respectabilă” şi explorează viaţa defavorizaţilor sorţii, trăind în cămăruţe mizere şi spălînd vase în bucătăria încinsă ca un cuptor a vreunui hotel parizian sau învîrtindu-se printre cerşetorii excentrici ai Londrei, al căror limbaj pestriţ îl înregistrează fidel. Figurile surprinzătoare de cocote, drogaţi, cerşetori care folosesc ziare pe post de lenjerie şi cerşetori schilozi cu talente filozofice pe care le aduce în scenă Orwell dezvăluie chipul hîd al sărăciei, care pune sub semnul îndoielii orice urmă de umanitate.

Ferma animalelor - George Orwell

Ferma animalelor a inspirat în anul 1954 o celebră animaţie, iar în 1999 un film în care vocile personajelor au fost dublate, printre alţii, de Patrick Stewart, Julia Louis-Dreyfus şi Peter Ustinov.

„Fiecare cuvînt de proză serioasă pe care l-am scris începînd din 1936 a fost îndreptat, direct sau indirect, împotriva totalitarismului... Ferma animalelor este prima carte în care am încercat, în deplină cunoştinţă de cauză, să fac să fuzioneze scopul politic şi scopul artistic într-un tot unitar.” (George Orwell)

„Ferma animalelor este o fabulă politică plină de înţelepciune, de compasiune şi de învăţăminte pentru vremurile pe care le trăim.” (The New York Times)

„Absolut de înaltă clasă... Aici Orwell este comparabil cu Voltaire şi Swift.” (Edmund Wilson)

O fata de preot - George Orwell

Dorothy Hare, protagonista romanului O fată de preot, fiica unui paroh dintr-un orăşel de ţară, duce o viaţă anevoioasă, marcată de lipsuri, dar aşezată. Felul în care trăieşte pare să i se potrivească şi îşi îndeplineşte sarcinile condusă de credinţă şi de puterea morală, care o ajută să treacă peste ceasurile de oboseală şi disperare. Împrejurări neaşteptate o aruncă însă în lumea metropolei londoneze sau a periferiilor mizere ale unui oraş în care Dorothy are ocazia să cunoască puterea banului. Aventura protagonistei devine prilej pentru schiţa unei societăţi în care diferenţele de clasă sînt fatale, prejudecăţile abundă, apartenenţa la o biserică sau alta devine un joc de aparenţe, din nou, fatal în ochii cuvioşilor din mahala, iar credinţa începe să-i slăbească în faţa îndoielilor.

Drumul spre Wigan Pier - George Orwell 

Cu Drumul spre Wigan Pier, un volum-reportaj apărut în 1937, Orwell îşi cucereşte notorietatea ca scriitor, dovedindu-şi extraordinarele calităţi de observator al realităţii contemporane. Aici, îşi relatează experienţele din timpul şederii în sumbrele zone industriale din Yorkshire şi Lancashire, în nordul Angliei, unde mineritul reprezenta principala sursă de venit – şi, adesea, de supravieţuire – pentru majoritatea oamenilor din clasa muncitoare. Implicat fără a-şi pierde obiectivitatea, Orwell oferă un set de imagini şi poveşti impresionante despre viaţa minerilor, a şomerilor şi a oamenilor rămaşi pe drumuri într-o lume întunecată şi o epocă aspră, între Marea Criză interbelică şi al Doilea Război Mondial. Sensibil la soarta săracilor Angliei, autorul, în ciuda orientării politice de stînga, nu-şi pierde bunul-simţ şi face o pledoarie pentru socialism, deşi, concomitent, ridiculizează socialiştii de budoar ai epocii. Drumul spre Wigan Pier, carte care a impresionat publicul britanic, rămîne o lectură fascinantă, căci dilemele ei sînt şi cele ale lumii contemporane.

Carti sau tigari - George Orwell 

„Adevăratul motiv pentru care îl citim pe Orwell este acela că natura lui hibridă l-a făcut să devină extraordinar de sensibil la ruptura – ce se vede pretutindeni – între cum ar trebui să stea lucrurile şi cum stau ele de fapt. El rosteşte ceea ce e de nerostit.” (The Financial Times)

„Nu există nici un înlocuitor pentru George Orwell, aşa cum nu există nici un înlocuitor pentru Bernard Shaw sau Mark Twain... El a zgîndărit, a provocat şi a iritat minţile leneşe, dar i-a şi încîntat pe cei cărora le făcea plăcere să urmărească spectacolul unei gîndiri originale.” (Time)

„Dacă Orwell şi-ar fi trăit viaţa artistică pînă la capăt, ar fi devenit cel mai mare eseist modern. El a trăit totuşi mai mult decît suficient pentru a transforma domeniul textelor politice într-o ramură a ştiinţelor umaniste, impunînd un standard de reacţie civilizată la complexa textură a vieţii.” (The New Yorker)

O gura de aer - George Orwell