Pachet George Orwell
-600x920.jpg)
- : In stoc
- Producator: Polirom
- Model: DAF - 018
1984 - O mie noua sute optzeci si patru - George Orwell
Romanul O
mie nouă sute optzeci şi patru a inspirat o celebră
ecranizare, în anul 1984, avîndu-i în distribuţie pe John Hurt, Richard Burton
şi Suzanna Hamilton.
Winston Smith este un personaj obişnuit:
el urăşte, iubeşte şi munceşte ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este
faptul că trăieşte într-o lume infernală, în care a urî, a
iubi sau a munci sînt gînduri
venite dintr-un efort supraomenesc al fiecărei clipe. Romanul O
mie nouă sute optzeci şi patru descrie tabloul apocaliptic al
unei Londre din era postatomică, locul de naştere al unui regim totalitar în
care orice logică pare să fi fost abolită. Execuţiile fără rost, dispariţiile
peste noapte au devenit fireşti. Trecutul este rescris mereu pentru a legitima
crimele prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „neolimbă”, o limbă
robotizată, ce completează imaginea de lume ordonată „ştiinţific” după voinţa
Fratelui cel Mare, care spune că „războiul este pace, libertatea este sclavie,
ignoranţa este putere”.
Fara un sfant prin Paris si prin Londra - George Orwell
Prima carte a lui George Orwell, Fără un sfanţ prin Paris şi prin Londra este
o relatare emoţionantă şi foarte detaliată a celor cîţiva ani de sărăcie
autoimpusă prin care a trecut scriitorul după ce s-a întors din Birmania. Aflat
în căutarea propriei voci narative, Orwell repudiază societatea „respectabilă”
şi explorează viaţa defavorizaţilor sorţii, trăind în cămăruţe mizere şi
spălînd vase în bucătăria încinsă ca un cuptor a vreunui hotel parizian sau
învîrtindu-se printre cerşetorii excentrici ai Londrei, al căror limbaj pestriţ
îl înregistrează fidel. Figurile surprinzătoare de cocote, drogaţi, cerşetori
care folosesc ziare pe post de lenjerie şi cerşetori schilozi cu talente
filozofice pe care le aduce în scenă Orwell dezvăluie chipul hîd al sărăciei,
care pune sub semnul îndoielii orice urmă de umanitate.
Ferma animalelor - George Orwell
Ferma
animalelor a inspirat în anul 1954 o celebră animaţie, iar în 1999 un film în
care vocile personajelor au fost dublate, printre alţii, de Patrick Stewart,
Julia Louis-Dreyfus şi Peter Ustinov.
„Fiecare cuvînt de proză serioasă pe care
l-am scris începînd din 1936 a fost îndreptat, direct sau indirect, împotriva
totalitarismului... Ferma animalelor este prima carte în care am încercat, în
deplină cunoştinţă de cauză, să fac să fuzioneze scopul politic şi scopul
artistic într-un tot unitar.” (George Orwell)
„Ferma animalelor este o fabulă politică
plină de înţelepciune, de compasiune şi de învăţăminte pentru vremurile pe care
le trăim.” (The New York Times)
„Absolut de înaltă clasă... Aici Orwell
este comparabil cu Voltaire şi Swift.” (Edmund Wilson)
O fata de preot - George Orwell
Dorothy Hare, protagonista romanului O fată de preot,
fiica unui paroh dintr-un orăşel de ţară, duce o viaţă anevoioasă, marcată de
lipsuri, dar aşezată. Felul în care trăieşte pare să i se potrivească şi îşi
îndeplineşte sarcinile condusă de credinţă şi de puterea morală, care o ajută
să treacă peste ceasurile de oboseală şi disperare. Împrejurări neaşteptate o
aruncă însă în lumea metropolei londoneze sau a periferiilor mizere ale unui
oraş în care Dorothy are ocazia să cunoască puterea banului. Aventura
protagonistei devine prilej pentru schiţa unei societăţi în care diferenţele de
clasă sînt fatale, prejudecăţile abundă, apartenenţa la o biserică sau alta
devine un joc de aparenţe, din nou, fatal în ochii cuvioşilor din mahala, iar
credinţa începe să-i slăbească în faţa îndoielilor.
Zile birmaneze - George Orwell
Clubul European este locul in care colonialistii
britanici vin sa-si treaca plictisul, dar si mirajul micilor afaceristi
birmanezi cu ambitii mari. John Flory, negustorul britanic de cherestea care-si
petrece zilele la Club alaturi de conationalii sai, este protagonistul
romanului Zile birmaneze si modelul in jurul caruia graviteaza universul
coloniei schitat de George Orwell. Ajuns la virsta marilor indoieli, John
urmareste apatic jocul machiavelic al lui U Po Kyin si dovezile induiosatoare de
prietenie ale amicului sau, doctorul Veraswami, si spera sa-si gaseasca
raspunsurile la intrebari alaturi de frumoasa si ezitanta Elizabeth.
Drumul spre Wigan Pier - George Orwell
Cu Drumul spre Wigan Pier, un volum-reportaj
apărut în 1937, Orwell îşi cucereşte notorietatea ca scriitor, dovedindu-şi
extraordinarele calităţi de observator al realităţii contemporane. Aici, îşi
relatează experienţele din timpul şederii în sumbrele zone industriale din Yorkshire
şi Lancashire, în nordul Angliei, unde mineritul reprezenta principala sursă de
venit – şi, adesea, de supravieţuire – pentru majoritatea oamenilor din clasa
muncitoare. Implicat fără a-şi pierde obiectivitatea, Orwell oferă un set de
imagini şi poveşti impresionante despre viaţa minerilor, a şomerilor şi a
oamenilor rămaşi pe drumuri într-o lume întunecată şi o epocă aspră, între
Marea Criză interbelică şi al Doilea Război Mondial. Sensibil la soarta
săracilor Angliei, autorul, în ciuda orientării politice de stînga, nu-şi
pierde bunul-simţ şi face o pledoarie pentru socialism, deşi, concomitent,
ridiculizează socialiştii de budoar ai epocii. Drumul spre Wigan Pier, carte
care a impresionat publicul britanic, rămîne o lectură fascinantă, căci dilemele
ei sînt şi cele ale lumii contemporane.
Detalii | |
Gen literar | Literatura contemporana |
Editura | Polirom |
Numar pagini | 1792 |